Dopu una
sittimana passata ad ascultà a sucietà civili, u Cunsigliu Ecunomicu, Suciali è
Culturali hà datu u so resucontu luni scorsu. Un resucontu di una quindicina di pagini,
dopu ad avè ascultatu vicinu di trè centu parsoni è lettu dui centu intervinzioni
scritti. Ùn fussi h'è què, saria dighjà tistimunianza di u bisognu di sprimarsi
di a ghjenti, di u so intaressu di a cosa publica. D'alcuni parlani di cataluga chì, ad
ogni attellu - ci n'hè statu quatordici - a ghjenti hà parlatu sopratuttu di i prublema
chì cuncirnaiani u so duminiu. Cosa chì và "cù i so pedi", n'hè ? Ma sempri
u bisognu di scrivasi in una prublematica isulana. Fattu fini nascia dighjà una prima
sintesi. D'altronda, pà a ghjenti chì hà suvitatu issi attelli, u resucontu ùn hà
traditu micca ciò chì hè statu dittu. Chì n'hà da essa di issu resucontu ? Oramai hè
in manu à u Prisidenti di l'Assemblea di Corsica, ellu chì avia incaricatu u Cunsigliu
di issu travagliu. U Prisidenti Ceccaldi hà bè precisatu chì u rola di u Cunsigliu era
statu d'ascultà. Nienti ch'è ascultà. Oramai u Cunsigliu adunisci i so cummissioni è
dopu à un siminariu darà u so parè. Infini chì s'ellu ùn era ch'è un cataluga saria
pocu affari. Ma, aghjenti chì s'hè prisitenta l'hà fatta in un altru cuntestu, in
cunniscenza di a chjama è ciò chì si sgaghja d'impurtantissimu ghjè chì ùn si
avnzerà micca senza l'allarghera di u quadru istituziunali, qualunqua sia u nomu chì li
si darà. È dopu ? Dopu ci vularà à stupà si i mani. L'ani ditta tutti. Un populu ùn
si ammaistreghja ch'è s'ellu diventa rispunsevuli.